VA VENI SĂ JUDECE VIII ŞI MORŢII , ŞI CEI CARE AU VORBIT URÂT LA CER...!

    4                         

                 FEBRUARIE  2005, ZORI DE  ZI  !
 Ce minunat şi ce frumos, este să mă trezesc auzind cum răsună CERUL  şi  PĂMÂNTUL , la Glasul Îngerilor LUI  DUMNEZEU, care cântau  în COR DUMNEZIESC  de duios, aducând LAUDĂ  şi SLAVĂ  PREA SFINTEI  TREIMI ŞI  MAICII  DOMNULUI  nostru IISUS  HRISTOS !
Şi aud Glas, care spune cu mare dragoste aşa :

            "NĂDEJDEA  MEA , ESTE  TATĂL , DUMNEZEU  FIUL  ŞI  CU  SFÂNTUL  DUH !
SLAVĂ  ŢIE , CĂ  TE-A  COSTAT ATÂT !
SLAVĂ  ŢIE  MÂNGÂIETORULE.."!

Clipă în care văd cu ochii închişi , pe IISUS  HRISTOS în veşmânt alb orbitor de strălucitor , care coboară din CER, pe norii CERULUI, păşea ca si pe pământ. CERUL se asternuse la picioarele LUI IISUS, ca un covor bleu senin.
IISUS, a ajuns pe Pământ  şi îngenunchează cu faţa SA spre răsărit , ţine mâinile SALE, strânse ca la Rugăciune,şi SE roagă la DUMNEZEU  TATĂL  CEL  CERESC !  Şi aud un alt Glas, care spune aşa: 

               "CEI  CARE  AU  VORBIT PREA  MULT  LA  EL ,ŞI  CEI  CARE  AU VORBIT  URÂT  LA  CER !
                 AU  FOST  LA GHEŢIMANI , AICI  O  LUMINĂăăăă  ŞI  O  LUPTĂăăăăă"!

Şi CERUL din zi, s-a făcut noapte  ! 
În timp ce auzeam acest GLAS, precum am stinge lumina de la întrerupător, toat aşa CERUL  bleu senin, s-a transformat în noapte neagră, fără de stele ,fără de lună. 
CERUL , începuse  a se întuneca încă de când IISUS îngenunchease şi începuse Rugăciunea către DUMNEZEU  TATĂL.
Aud GLAS, care spune pe un ton poruncitor , cae te făcea să te cutremuri ,fie că vrei, fie că nu vrei. Citez :
             "CĂCI  VA  VENI  SĂ  JUDECE  VIII  ŞI  MORŢII !
               SĂ  JUDECE  PE  CEI  MORŢI , CĂCI N-AU ŞTIUT  CE  SĂ  FACĂ , CÂT  AU TRĂIT PE ACEST PĂMÂNT "!

Cu adevărat dragilor, IISUS  HRISTOS , va veni să judece viii şi morţii ! Pe cei buni şi cu multe fapte bune si CREDINŢĂ, îi va odihni în ÎMPĂRĂŢIA  SA ! Pe cei care nu au ştiut ce să facă ,cât au trăit pe Pământ, pe cei care au hulit, au vorbit urât la CER, pe cei care au dus o viaţă în dezmăţ şi necredinţă, OSÂNDA lor , va fi mare şi pe vecie ,acolo sus în CERURI.
Aveţi mare grijă fraţilor, cum vă cheltuiţi viaţa, căci va trebui să dăm socoteală LUI  DUMNEZEU, ce am fi putut face şi n-am făcut; precum şi ce am făcut greşit şi nu trebuia.
Fiecare ne vom dobândi locul în viaţa de veci, după CREDINŢA fiecăruia, după faptele de milostenie pe care le-a făcut şi după Dragostea pe care a revărsat-o asupra semenilor necondiţionat !
                          Cu dragoste şi preţuire, Maria.