BOBOTEAZA INCHEIEREA SARBATORILOR DE IARNA
Troparul Bobotezei.
In Iordan Botezandu te Tu Doamne
Inchinarea Treimii sa aratat
Ca glasul parintelui a marturisit Tie
Fiu iubit pe Tine numindu te
Si Duhul in chip de porumbel a adeverit
Intarirea cuvantului
Cel ce te ai aratat Hristoase Dumnezeule
Si lumea ai luminat SLAVA TIE!!!
Sfânta Slujbă a Botezului , VIDEO !
Creştinii sărbătoresc ajunul Bobotezii ziua în care se sfinţesc apele din întreaga lume, după ce Iisus a intrat în râul Iordan pentru botez. Pentru credincioşi este momentul purificării, curăţirii sufleteşti pentru anul care tocmai a început.
Preotul umblă astăzi din casă în casă, cu crucea în mână, şi stropeşte cu agheasmă, din vârful unui mănunchi de busuioc, atât locuinţa, cât şi pe toţi membrii familiei. Gospodinele fac curăţenie în casă, iar pe masă aşază un vas pentru ai lasza preotul aghiasma mare cese poate lua in fiecare dimineata pana la sarbatoarea de boboteaza. În acelaşi timp, pregătesc bucate de post, iar copiilor din alai le împart nuci, mere sau bani. Tinerele nepătate cer sau fură un fir din mănunchiul de busuioc,şi îl pun în noaptea următoare sub pernă ca să-şi viseze ursitul.
Potrivit tradiţiei, preotul ar trebui să primească un fuior de cânepă, un colac şi o sumă de bani. Se spune că Maica Domnului face din fuior o plasă pe care o trece de trei ori prin iad, salvând sufletele care se agaţă de ea. Tradiţia cere ca în această zi să se mănânce mancare de post.
Vremea din ziua de Bobotează prevesteşte ce fel de an va fi. Dacă plouă urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă. Dacă bate crivăţul este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apă din streaşină se va face vin bun. Agheasma mare împărţită după slujba de Bobotează în biserici este păstrată cu sfinţenie, fiind considerată drept leac pentru boli, dar şi pentru dezlegarea de farmece sau făcături.
„Boboteaza este sărbătoarea creştină în care se descoperă Sfânta Treime. Fiul lui Dumnezeu nu se botează pentru că ar avea păcat, ci ca să arate lumii că este Fiul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii. Agheasma este vindecătoare şi folositoare creştinilor pentru iertarea păcatelor", a explicat preotul Gheorghe Hosti.
Potrivit traditiei ortodoxe, de Boboteaza, cel care savarseste slujba Aghiasmei Mari, arunca mai apoi in apa o Sfanta Cruce.
Cunoastem aceasta randuiala mai ales din partile Dunarii.
Aici, in apele aproape inghetate, se arunca anual Sfanta Cruce, mai multi tineri curajosi inotand spre a o readuce la mal.
Vorbind despre Boboteaza, el aminteste faptul ca "aruncarea si scoaterea crucii din apa semnifica intrarea si iesirea lui Hristos din apa Iordanului, pe care o sfinteste cu trupul Sau".
BOBOTEAZA. Tradiţii şi obiceiuri de Boboteaza. Ce NU este bine să faci în această zi
Boboteaza (6 Ianuarie) si cu Sf. Ioan (7 Ianuarie) aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare. In ajun, preotul sfinteste casele cu apa care a fost sfintita in dimineata aceea dupa Liturghie. Oamenii tin post negru pana ce vine preotul si beau din aceasta apa sfintita. Preotul este precedat de copii imbracati in camasi albe, sunand din clopotei si deschizand calea preotului, strigand Kira Leisa, adica pronuntarea romaneasca a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluieste). Pe langa Troparul Bobotezei, copii canta colinde speciale care descriu minunea care a avut loc la Iordan (Botezul lui Iisus).
In ziua aceasta, in afara de preot, nimeni nu se duce colindand din casa in casa.In ziua de Boboteaza, dupa liturghie, preotul impreuna cu enoriasii fac o procesiune spre un lac, rau sau vreun izvor, pentru slujba Sfintirii Apelor. Cand Troparul Bobotezei incepe, vanatorii si padurarii satului impusca peste ape ca sa alunge duhurile necurate. Astazi, acest obicei a pastrat doar semnificatia festiva a unui foc de artificii, fiind lipsit de simbolism. Daca este frig, se pregateste o cruce de ghiata, pentru a marca locul slujbei si la sfarsit preotul arunca in apa o cruce de lemn, iar feciorii satului se arunca sa o scoata, chiar daca este ger. Se crede ca in ziua aceasta toate apele pamantului sunt sfintite; de aceea femeile nu spala rufe pentru urmatoarele opt zile pana la sfarsitul praznicului.
La Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.
Iordanitul femeilor: in satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa. Tot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.
- www.ziare.com/articole/obiceiuri+
boboteaza Cached
Obiceiuri boboteaza. In ultimii ani, tot mai multe femei din Romania incearca sa invinga traditiile si sa inlature discriminarile la care sunt supuse de diverseCu dragoste, Maria.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu